Este dificil sa iti pastrezi locul de munca pentru multa vreme sau sa incerci sa promovezi intr-un mediu umbrit de prezenta unor sefi care nu isi fac bine treaba sau care au un stil de lucru neobisnuit si deranjant. In astfel de conditii fie vei lua in considerare posibilitatea schimbarii locului de munca fie vei incerca sa te feresti cat mai mult de contactele repetate cu seful in cauza pastrand totul cat mai profesional si rece posibil.

Sefii autoritari, indivizii care cer foarte mult, dar nu ofera indicatii utile sau un plan de actiune simplu si eficient pot produce multe daune unei companii, incepand cu stresul cauzat propriilor subordonati si continuand cu scaderea randamentului profesional pe toate planurile. Pentru a reusi, ca angajat, sa te protejezi de astfel de efecte negative si, implicit, sa ajuti la buna desfasurare a mersului lucrurilor e bine sa fii capabil sa identifici trasaturile negative ale sefului tau si sa le contracarezi prin luarea unor masuri adecvate sau chiar discutii deschise cu seful in cauza.

Sefii care isi pierd usor cumpatul, tipa la angajati, ii ameninta sau chiar ii insulta, dar care imediat dupa ce le trece accesul de furie revin repede la normal si uneori isi mai cer si scuze sunt probabil cei mai numerosi ca tip de personalitate si, in cazul lor, merita incercat fie sa nu le iesi in cale atunci cand apare un moment mai delicat in activitatea zilnica, fie sa li se demonstreze mai mult sau mai putin direct faptul ca unii angajati nu reactioneaza pozitiv la astfel de izbucniri. Uneori sa dai suturi in fund celor care par mai slabi de inger nu ii face pe acestia mai puternici asa cum se crede ci doar mai neincrezatori in propriile forte, adica ei vor da un randament scazut d.p.v. profesional.

Sefii care au ajuns in aceasta functie de raspundere in absenta unor profesionisti veritabili sau doar pentru ca alti factori de decizie au hotarat ca merita mai multa incredere decat o persoana mai bine pregatita pentru asa ceva sunt tipul cel mai rau de sefi pe care si-i doresc angajatii interesati in calitatea muncii pe care o presteaza. Cu acestia, vrei nu vrei, trebuie sa iti ascunzi foarte bine adevaratele ganduri si sa ii lauzi mereu pentru ca astfel vei reusi sa obtii atentia lor de fiecare data cand masuri urgente vor trebui luate pentru a aduce ceva pozitiv in planul activitatii profesionale. Unii dintre noi insa nu suporta asemenea sefi si vor demisiona mai devreme sau mai curand.

In sfarsit, sefii barfitori si cei mult prea toleranti cu angajatii, care se bat pe burta cu toata lumea si practica intentionat un limbaj amical, chiar vulgar sunt si acestia o categorie de evitat la locul de munca deoarece, printr-un asemenea comportament, ei vor crea premisele producerii unor adevarate rupturi in cadrul colectivului pe care il conduc. Comportamentul acesta amical se va baza automat si pe simpatii si antipatii si astfel pot aparea divergente care sa afecteze calitatea muncii precum si relatiile obisnuite dintre angajati. Cu astfel de sefi este si foarte greu sa adopti o atitudine profesionala corecta si de aceea fie le faci jocul fara a renunta la anumite standarde, fie alegi sa iti schimbi locul de munca.

Angajatii cu adevarat isteti vor reusi sa evite implicarea in astfel de situatii inca de la sustinerea interviului profesional, ei fiind atenti nu doar la conditiile de munca si compensatiile oferite, dar si la tipul de personalitate al sefului cu care urmeaza sa lucreze precum si la politica cu angajatii practicata de compania in cauza. Cele mai bune locuri de munca sunt deci acelea unde se recompenseaza in primul rand randamentul profesional, toti angajatii fiind interesati sa ofere ceva de calitate, iar sefii sustinand din plin eforturile lor, dar stiind sa ramana si echidistanti in raport cu toti subordonatii lor. Sa fim atenti asadar inca din faza interviului profesional la asemenea probleme pentru ca asa cum ne vom "asterne" asa vom si lucra pe viitor.