Aceste titluri academice nu sunt o inventie romaneasca ci au fost preluate si de catre sistemul universitar romanesc tocmai pentru a se putea face o corelare si raportare cat mai exacta a diplomelor universitare obtinute la noi cu cele din spatiul academic vestic. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana precum si schimburile de experienta si de studenti dintre diferite institutii de invatamant au permis o trecere naturala catre acest mod de recunoastere si acordare de titluri universitare si grade academice.

Initial, in Evul Mediu, existau doar doua titluri care sa probeze excelenta intr-un domeniu al intelectului, cel de MASTER, respectiv cel de DOCTOR in stiinte sau in arte. Astazi discutam despre o adevarata ramificare a celor doua categorii initiale, avand de-a face destul de des cu abrevieri sau denominari mai mult sau mai putin pretentioase, dar care sunt necesare in recunoasterea gradului de specializare a unei persoane intr-un domeniu dat.

Cateva exemple de astfel de abrevieri sau titluri sunt Licentiat in Arte (Bachelor of Arts, in varianta prescurtata B.A sau A.B.), Licentiat in Stiinte (Bachelor of Science, in varianta prescurtata B.S.), Maestru in Arte sau Stiinte (Master of Arts/Science, in varianta prescurtata M.A. respectiv M.S.) sau Doctor in Jurisprudenta sau in Medicina (Doctor of Philosophy, Doctor of Medicine in varianta prescurtata Ph.D. respectiv M.D.). Nu e usor sa te descurci printre aceste titluri, de aceea e bine sa fii initiat in aceasta ierarhie a gradelor academice pentru a fi cel putin in stare sa te poti autoevalua dupa sistemul vestic, mai ales daca nu stii boaba de engleza.

Institutiile care pot acorda aceste titluri sunt mai toate institutii de invatamant foarte serioase, unele de renume international, care au produs nu doar mii de minti luminate, dar care de asemenea sunt implicate in proiecte majore de cercetare si analiza cu implicatii dintre cele mai pozitive pentru intreaga umanitate. Aici am putea aminti universitati de top precum University of Cambridge si University of Oxford din Marea Britanie, Harvard University si Stanford University din S.U.A., Sapienza Universitr di Roma - cea mai mare din Europa, fondata la 1303, sau Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne din Franta.

Sa urmarim deci schema generala a sistemului academic standard de la ora actuala si sa incercam sa vedem cam pe unde ne situam fiecare dintre noi ca nivel de educatie si potential intelectual. Vom incepe cu zona prescolara, unde nu putem discuta de diplome, dar si aici ca oriunde avem de-a face cu o impartire a grupelor de copii, in general dupa varsta, pe trei clase principale. In Romania se intentioneaza ca frecventarea gradinitei sa fie obligatorie pentru toti copiii, ca un pas binevenit si util in pregatirea pentru educatia propriu-zisa din ciclurile urmatoare, primar si secundar.

Urmeaza apoi cursul PRIMAR (4 ani, in general) si cel SECUNDAR (gimnaziu+liceu), unde elevul va primi o diploma de certificare la absolvire (Bacalaureat), diploma care ii va permite sa probeze nivelul sau de educatie, lucru absolut necesar daca se intentioneaza o continuare a studiilor sau angajarea in campul muncii. Prin admiterea intr-o institutie de invatamant superior, sistemul UNIVERSITAR sau ACADEMIC, tanarul va putea obtine la absolvire calitatea de Licentiat (Bachelor) sau, daca va considera necesar, isi va completa studiile cu una sau mai multe specializari in domeniul sau de interes obtinand astfel un titlu superior de Maestru (Master) sau de Doctorand, respectiv Doctor in stiinte sau in arte (Doctor of Philosophy, Medicine Doctor, Doctor of Education etc.).

Cam aceasta este schema generala a sistemului de acordare de diplome si titluri academice din intreaga lume civilizata si e bine sa cunoastem aceste lucruri cu totii, macar pentru a evita diferite confuzii sau gafe conversationale, daca nu si din motive practice, precum abilitatea de a completa un formular oficial, necesar incadrarii in munca in strainatate sau cerut de catre ambasade ca pas obligatoriu in procesul de emigrare intr-o alta tara. Informatii suplimentare se pot obtine cu usurinta prin accesarea Internetului sau prin consultarea unor brosuri care sa te ajuta la autoevaluarea nivelului tau de educatie sau de cunoastere a unei limbi straine de circulatie internationala.