Fiecare dintre noi poate avea o definitie proprie a iubirii. Pentru unii e siguranta, pentru altii iluzie, cert e ca fiecare cuplu isi are momentele in care simte ca iubirea exista si ievitabil o defineste fie si in gand.

Prinsi in aglomeratia zilnica, eu si iubitul meu uitam adesea sa ne mai oferim acele momente, uneori lasand sa treaca zile in si in care ne vedem doar dimineata si atunci grabiti si cufundati in problemele cotidiene. Ne regasim de cele mai multe ori la telefon, dupa ce fiecare isi va fi rezolvat gandurile cu care se trezise. Ne spunem multe stiute doar de noi si ne distram de cele mai multe ori de telepatia care se infiripa pe parcurusul zilei.

Uneori iubitul meu ma suna cand dorm. Acelea sunt poate momentele cele mai amuzante, cand furios ca am parte de odihna pe care si-ar dori-o si el, incearca din rasputeri sa ma trezeasca de-a binelea, spunandu-mi cine stie ce drame ce s-au intamplat deja. Eu refuz de fiecare data sa il cred, si il sun de indata ce ma trezesc ca sa-mi confirme faptul ca totusi nu s-a intamplat nimic grav. In cele din urma, ne revedem seara si ne povestim diverse, adesea uitand sa vorbim despre noi.

Ieri insa, iubitul meu m-a surprins asa cum de multa vreme nu o facuse. M-a sunat cand chiar incercam sa adorm si de indata m-am plans, in stilul propriu, ca nu pot sa o fac. Raspunsul lui, departe de a fi obisnuit a venit cu un zambet. “Nu poti dormi pentru ca te gandesti la mine?” Am ras amandoi la revelatia faptului ca nu mai suntem de mult la varsta la care sa ne umplem timpul gandindu-ne la printi de poveste. Totusi, intrebarea lui m-a pus pe ganduri mai apoi. Oare ce inseamna iubirea noastra daca nu ne mai gasim timpul de a visa la noi? I-am spus ca mi-a dat motiv de meditatie si ne-am promis sa visam impreuna mai tarziu.

O clipa mi-am amintit vremea inceputurilor in care orice melodie romantata ma facea sa visez, sa imi imaginez scenarii de viata si fericirea pe care aveam sa o traim. Odata ce am trait-o insa, mi-e imposibil s cred ca reveria se poate sfarsi.

Lasam de prea multe ori realitatea sa ne invadeze gandurile si nu ne gandim suficient la cei pe care ii iubim. Asa cum isi imaginase iubitul meu, de ieri am inceput sa ma gandesc la el mai mult, sperand ca dincolo de acele zile in care doar l-am vazut, sa regasesc iubirea aceea de la inceput. Si tarziu, spre seara, cand ne-am cuibarit in brate am reusit sa gasim impreuna alte scenarii ce ne-au facut sa calatorim in timp. Am inteles abia atunci ca iubirea noastra e tocmai asa, intemeiata pe vise, pe care zi de zi ni le implinim. Si daca astazi uitam sa ne gandim unul la altul, cu siguranta maine vom sti cum sa facem pentru a visa mai mult.

foto Northfoto