Probabil că fiecare dintre noi experimentează, la un moment dat, pe propriul laringe, afecţiunea sâcâitoare şi iritantă a laringitei. Fie că vine ca un supliment la o viroză respiratorie sau ca urmare a unei perioade de suprasolicitare a corzilor vocale, laringita trebuie tratată cu seriozitate pentru a nu degenera într-o afecţiune cronică.

Laringita apare, de obicei, în asociaţie cu: infecţii ale tractului respirator superior, sinuzita, fumatul (activ sau pasiv), ţipatul, vorbitul, cântatul în exces, boala de reflux gastro-esofagian.

Principalele simptome ale bolii sunt: voce răguşită, subţire sau abia auzită (chiar imposibilitatea de a vorbi), senzaţia de corp străin în gât, dureri, dificultăţi de înghiţire şi respiraţie, expectoraţii sangvinolente, polipi la nivelul laringelui (ultimele simptome apar doar în cazurile extrem de grave sau când laringita se asociază cu afecţiuni mai severe). De obicei, aceste simptome se atenuează sau dispar în câteva zile, dar se pot perpetua şi timp de două săptămâni sau chiar mai mult, generând laringita cronică.

Pentru cazurile moderate, tratamentul laringitei se rezumă la repaus vocal, odihnă şi consum de lichide în cantităţi generoase. Pentru cazurile severe este nevoie de tratament medicamentos, luat doar după prescripţia medicului.

Dacă te trezeşti într-o bună zi cu vocea afectată şi senzaţii de disconfort la nivelul gâtului este cazul să faci pauze de vorbire, să renunţi la fumat, să bei multe lichide, să rezişti tentaţiei de a-ţi curăţa gâtul, să-ţi eliberezi nasul de secreţii, să aeriseşti bine casa şi să nu te culci imediat după ce ai mâncat. Iar dacă vezi că zilele trec dar simptomele rămân, să mergi imediat să consulţi un medic ORL-ist pentru a identifica în mod corect problema şi a primi un tratament adecvat.