Recomand România, cu peisajele ei pitoresti, cu locuri de legenda pictate în culori incredibile, cu munti ce se înalta semeti spre cer din care curg cascade incredibile spre lacuri în care se oglindeste soarele. Stiu ca suna a compunere de clasele I-IV, dar îti garantez ca nu sunt doar vorbe în vânt si ca nu avem expresii suficient de frumoase pentru a descrie paradisul natural în care traim.
Este trist ca visam spre zari straine, crezând ca ei au mai multe decât noi, ca ei sunt mai norocosi decât noi. Ei bine nu este adevarat, avem o tara ca în povesti si nu o cunoastem si nu o promovam cum trebuie si nu o meritam.

Te invit sa descoperi tara noastra si nu vei regreta si ca sa îti ofer un exemplu concret îti voi povesti, cu permisiunea ta, cum am petrecut eu si sotul meu o saptamâna de vis în România.
Ne-am cazat într-un complex turistic de patru stele în localitatea Arpasu de Sus, situata între Brasov si Sibiu, la câtiva kilometri de Transfagarasan. Ne-au tratat regeste, la un pret pe care si-l poate permite oricine, conditii excelente, mâncare senzationala. Am tot parcurs Transfagarasanul si nu ma putea opri din exclamatii de uimire în fata maretiei si frumusetii naturii. Muntii din jur ma faceau sa simt ce creatura minuscula sunt, emotionându-ma prin formele abstracte si culorile incredibile. Am vazut Bâlea lac si am urcat la cascada Bâlea. Pâna la cascada ai un traseu destul de solicitant, printre pietre, tinându-te de radacini, rasuflând greu si gata oricând sa renunti. Dar când ajungi la cascada toata oboseala dispare ca prin farmec pentru ca privelistea este pur si simplu magnifica.
Am mers la Curtea de Arges si am vazut manastirea cu acelasi nume, o bijuterie arhitecturala. Pe drum ne-am oprit la barajul Vidraru, un loc impresionant unde nu ma mai puteam opri din facut poze.
Dupa trei zile am plecat la Sibiu, care este pur si simplu nemaipomenit, un oras european în adevaratul sens al cuvântului, unde trebuie neaparat sa mai merg pentru ca nu am reusit sa vedem totul în doua zile. Am vizitat muzeul satului din Dumbrava, muzeul Bruckental, am urcat în Turnul cu ceas si ne-am recules în Catedrala.
Am pornit apoi spre Praid, unde am nimerit în plin festival al sarmalelor si unde am vizitat celebra salina, care este pur si simplu incredibila si care este mereu plina de o multime agitata care profita de efectele benefice ale sarii, care îsi supravegheaza copii care au acolo un adevarat parc de distractii, se reculege la capela sau face degustari de vin în crama.
Finalul a fost apoteotic prin Cheile Bicazului, unde peisajul este senzational, unde ai impresia ca ai nimerit pe un platou de filmare, pentru ca totul în jur este atât de impresionant încât îti este greu sa crezi ca este real si ca este chiar în tara ta.
A fost o saptamâna de miere nemaipomenita si, daca ar fi sa aleg din nou, tot asta as alege, pentru ca m-am relaxat, am vazut locuri noi, am mâncat regeste, am fost tratati exemplar si nu stiu ce motive as putea avea sa nu fiu multumita. Sunt mândra ca m-am nascut pe aceste meleaguri si sper ca într-o buna zi aceasta tara minunata va avea si soarta pe care o merita cu adevarat.