Cu foarte mult timp în urma am pus punct unei relatii de prietenie în care investisem foarte mult în foarte scurt timp. Prietena mea cea mai buna de atunci mi se parea a fi singura fiinta capabila sa înteleaga toate efuziunile mele lirice, singurul om cu care as fi putut discuta oricând, orice, fara sa am sentimentul ca trebuie sa ma justific sau ca trebuie sa fiu judecata în vreun fel. Totul a fost însa ca un vârtej de care m-am lasat dusa si care a disparut în scurt timp lasând urme adânci, transformate în amintiri pe care astazi le tin ascunse.

De cele mai multe ori îmi amintesc lucrurile frumoase care m-au legat de prietena mea, însa, întotdeauna îi asociez numele cu un sentiment ciudat de gelozie pe care am avut senzatia ca îl nutreste fata de mine. De fapt, cred ca asta a fost si adevarata cauza a destramarii unei prietenii ce parea de neclintit. Gelozia în prietenie este la fel de periculoase ca si gelozia care apare într-o poveste de iubire. Explicatia este cât se poate de simpla. În momentul în care te implici într-o relatie de prietenie acorzi celuilalt un loc privilegiat în propria viata, transformând prietenia într-o sursa de satisfactii spirituale. Pe masura ce o prietenie evolueaza poate crea un sentiment de dependenta de celalalt, desi acest lucru este uneori greu de sesizat. Teama ca aceasta sursa de satisfactie ar putea disparea la un moment dat, oricât de solida ar fi prietenia, poate genera un sentiment de insecuritate care, încetul cu încetul se transforma în gelozie atunci când avem senzatia ca celalalt, prieten sau prietena, se departeaza.

Gelozia în prietenie poate lua forme diferite, însa nu apare niciodata fara motiv. Fie ca este vorba de faptul ca cea mai buna prietena este mai bine platita sau ca a fost promovata, fie ca tunsoarea ei ti se pare mai reusita, fie ca, în cel mai rau caz, este vorba despre aparitia unei noi prietene în cercul vostru, gelozia poate sa se nasca foarte usor în momente în care te astepti mai putin. Cert este ca, indiferent de intensitate si de durata, gelozia este o „boala” care se vindeca foarte greu. Este un fel de barometru care spune foarte multe despre nevoile afective ale fiecaruia dintre noi, despre starea de spirit pe care o avem într-un anumit moment si despre atitudinea pe care o avem fata de celalalt.

Uneori gelozia este utila, dar pentru asta îti trebuie o imensa doza de onestitate si o capacitate extraordinara de obiectivare. În loc sa fii geloasa pe avansarea prietenei tale, de ce nu începi sa te gândesti la o solutie pentru propria avansare sau marire de salariu? În loc sa o invidiezi pentru ca poarta cu doua numere mai putin decât tine, ce-ar fi sa te apuci în sfârsit de dieta pe care ti-o programezi de vreo câteva luni de zile?

Poate ca lucrurile nu sunt la fel de simple precum par, însa, înainte de a lua orice masura pentru a combate un sentiment care nu este pentru nimeni confortabil, se impun câteva întrebari pe care orice persoana geloasa ar trebui sa si le puna – „De ce sunt geloasa?”; „Ce se ascunde în spatele acestei gelozii?”; „Oare chiar am motive sa fiu geloasa?” Analiza cât mai obiectiva a situatiei este singura în masura sa rezolve ceva. Primul pas spre o astfel de analiza este chiar admiterea faptului ca gelozia exista. Pentru a avea rezultate concrete însa, este nevoie de timp si, mai ales, de constientizarea faptului ca numai investind si mai multe sentimente pozitive gelozia poate fi învinsa. Sinceritatea este o conditie necesara pentru a reusi într-o astfel de lupta, iar exprimarea trairilor, pozitive sau negative, sporeste încrederea în sine si în celalalt. Ce altceva este, în fond, gelozia, daca nu o expresia unei frici – aceea de a pierde un prieten?

Frica pe care am simtit-o cu ani în urma a sfârsit într-o confuzie totala pe care astazi, daca as relua lupta cu mine însami, as deslusi-o probabil... Unele lucruri sunt însa, din pacate, ireversibile.