In lumea sportului femeile incep sa se impuna din ce in ce mai mult, devenind astfel mult mai vizibile ca in trecut si reusind sa anuleze multe stereotipuri mentale prin promovarea egalitatii si a spiritului de fair-play. Ramane insa valabila afirmatia ca exista si vor continua sa existe ramuri sportive adresate exclusiv femeilor printre care putem aminti inotul sincron, gimnastica ritmica si softbalul. De aemenea exista variante diferite ale aceluiasi sport care se adreseaza intr-un mod relativ diferit femeilor fata de formula practicata de catre barbati. De exemplu, la inot viteza doar femeile se intrec pe distanta de 800m si doar barbatilor li se adreseaza proba de 1500m. La fel sta situatia si la probele de atletism sau decatlon sau heptatlon.

Problema cu sporturile asa-zis feminine nu sta intr-o diferentiere dupa sex sau in lipsa de egalitate in plan sportiv ci in proasta reprezentare a acestor ramuri sportive in mass-media de pretutindeni din lume. Astfel studii recente arata ca jurnalistii sportivi prefera mai intotdeauna sa treaca sub tacere sau sa relateze foarte succint un eveniment major care se intampla intr-o disciplina sportiva specifica doar femeilor si prefera in schimb sa detalieze evenimente sportive de o mai mica importanta si nu neaparat mai spectaculoase sau cu o mai mare popularitate la public. Alternativa gasita pentru aceasta slaba reprezentare a fost crearea de publicatii de specialitate adresate exclusiv acestor sporturi, dar situatia nu sta deloc mai roz nici prin aceste initiative altfel de laudat.

Importanta modelelor sportive este la fel de mare ca si aceea a modelelor parintesti sau culturale atunci cand vine vorba de buna supravietuire a unei discipline sportive de aici si accentul care se pune pe promovarea corecta a unei discipline sportive sau a alteia. Fara o buna acoperire in mass-media a unor evenimente sportive sau a performantelor unei sportive de top tinerii cu ceva talent pentru sportul in cauza se vor indrepta catre o cu totul alta ramura doar pentru ca habar nu au despre existenta unui sport care cu siguranta le-ar permite performante si satisfactii mult mai mari decat altul. Este o valenta educationala care nu trebuie sa lipseasca din deontologia profesionala a unui bun jurnalist sportiv, dar deocamdata acestia prefera sa uite de asemenea lucruri din motive usor de inteles precum lipsa de fonduri necesare acoperirii unui reportaj de calitate sau slaba informare asupra disciplinei sportive in sine.

Nu se poate insa spune ca anumite canale de televiziune specializate pe promovarea eevenimentelor sportive nu ar acoperi si sporturile feminine, ba inca o fac cu mult profesionalism si cu niste cheltuieli poate deloc de neglijat insa aceasta se intampla doar in anumite zone ale lumii si este pe departe insuficient pentru ceea ce se cere daca se doreste nu doar supravietuirea unei discipline sportive, dar si cresterea ei in popularitate si valoare. Printr-o colaborare mai stransa intre federatiile sportive de profil si jurnalisti si mai apoi prin sponsorii care invevitabil vor fi atrasi catre astfel de evenimente sportive nu doar importante, dar si oarecum inedite se poate spera intr-o relansare a sporturilor feminine daca nu o fi prea tarziu pentru ca, iata, unele pur si simplu sunt sterse din calendarul Jocurilor Olimpice sau de la Campionatele Mondiale doar pentru ca nu mai exista suficienti competitori si nimeni nu doreste chiar sa ajungem pana acolo incat sa declaram mai in gluma mai in serios decesul unei alte ramuri sportive altadata de mare succes la public.