Am fost de curând la o cumatrie si am vazut acolo un ritual destul de teatral în care trei fete cu rochii lungi, coifuri de cap si baghete în mâna îi prevesteau copilului destinul, pe post de ursitoare. Am privit uimita în jur sa vad reactii pe chipurile celor din jur, nu am identificat mare lucru, eu eram singura uluita de sceneta. La final, o persoana binevoitoare m-a lamurit spunându-mi ca asa se poarta. Nu stiam ca exista si un trend al cumatriilor, dar iata am aflat.

Cum ramâne însa cu traditiile legate de botez, se mai respecta ele oare, sau si aici avem o moda care impune reguli? Mi se pare ca adoptam cu prea mare usurinta tot ce este nou si mai ales ceea ce vine din afara si dam prea usor cu piciorul la obiceiurile din batrâni. As fi ipocrita daca as spune ca ma dau în vânt dupa ritualuri, dar daca nu-mi plac cele ale neamului nostru mai bine nu le mai fac deloc decât sa le înlocuiesc cu altele care nici macar nu ne reprezinta.

Botezul este un moment esential din viata oricarui crestin. Este momentul în care pruncul este „spalat” de pacatul stramosesc si primeste un nume cu care va fi recunoscut de semenii sai dar si de Dumnezeu. Este clipa în care se creeaza o legatura spirituala, în care noul nascut este primit în Biserica, în care primeste pe lânga parintii sai naturali înca o pereche de parinti spirituali.

Traditiile din batrâni spun ca pruncul este dus în brate de catre moasa pâna la Biserica, loc unde este preluat de nasa. Toata desfasurarea ceremonialului este una plina de semnificatii. Nasii primesc binecuvântarea de a boteza copilul în urma unor rugaciuni speciale. Preotul sufla asupra apei de botez de trei ori, simbolizând coborârea Duhului Sfânt peste cristelnita. Nasa trebuie sa pregateasca pentru proaspatul crestin o pânza alba în care va fi înfatat dupa ce va fi scos din apa sfintita. Lumânarea de botez va fi adusa aprinsa pâna acasa si nasul va face cu ea semnul crucii în dreptul usii de la intrare si o va stinge de grinda spunându-i mamei care îsi asteapta odorul acasa: „De la noi un fin, de la Dumnezeu un crestin!”

A doua zi are loc prima baita. Tot nasa se ocupa de toate si în acest caz. Baia se pregateste cu apa calduta în care se pune: un banut ca pruncul sa fie bogat, o verigheta ca sa fie iubit, busuioc, menta si musetel ca sa fie parfumat, o pana ca sa fie usor ca un fulg, apa sfintita ca sa fie pur, lapte ca sa fie alb, un ou ca sa fie sanatos. Dupa scaldat apa se varsa la radacina unui copac. Tot ritualul este însotit de muzica si chiuit, pentru ca puiul de om sa fie vesel si vioi. Nasii îi aduc un trusou complet si îl îmbraca ca pe un print, îl parfumeaza si îl alinta.

Cam aici ar trebui sa se limiteze totul, desigur ca servesti asistenta cu o gustare si un pahar, dar mai nou se poarta cumatriile la restaurant, un soi de nunti în miniatura care îi asteapta pe invitati cu plicul în care trebuie sa-si arate recunostinta pentru ca au fost invitati. Prefer sa nu comentez pentru ca nu vreau sa supar pe nimeni. Orice modalitate ai alege ca sa marchezi botezul copilului tau (când va fi cazul) încearca sa amesteci pe ici pe colo si câte o traditie din batrâni, nu ai nimic de pierdut.