Persoanele care analizeaza CV-urile trimise de catre aplicantii la un job pot respinge aceste CV-uri din varii motive, in mod obiectiv sau subiectiv, insa exista cateodata erori de redactare grosiera a CV-urilor, cauzate de lipsa de informare a aplicantilor sau chiar de neglijenta lor in conceperea documentelor pentru interviul profesional, erori care nu ar trebui facute nicicand, dar care tind totusi sa se repete la nesfarsit atunci cand aplicantii nu tin seama de regulile de baza ale redactarii corecte a unui CV.

Acesta este si motivul principal pentru care multa lume se plange ca trimite CV-uri "cu tona" catre diversi angajatori, dar fara a fi bagati ulterior in seama macar cu un telefon prin care sa fie instiintati ca nu au trecut cu succes de preselectia la interviu, dar ca totusi sunt retinuti in baza de date a companiei pentru ofertele viitoare de munca. Acest lucru se intampla de obicei tocmai pentru ca angajatorul nu descopera o motivatie reala din partea aplicantului pentru obtinerea jobului, documentele trimise de acesta proband de fapt lipsa de interes sau chiar o crasa neglijenta.

Angajatorii se bucura atunci cand oferta lor de munca se afla la mare cautare deoarece este o dovada a succesului lor profesional si a mentinerii unei bune imagini publice la exterior, dar ei nu pot risca angajarea "de proba" in lipsa unor criterii riguroase de selectie, mai ales atunci cand nu cunosc deloc aplicantul in mod personal, pentru a avea astfel o baza de plecare. Trebuie deci evitate de catre aplicanti anumite erori de natura inertiala in redactarea unui CV, dintre care cele mai frecvente sunt:

1. CV-ul este foarte bine redactat, bine spatiat si explicit, dar se intinde pe 2 sau mai multe pagini, dand detalii stufoase despre responsabilitati multiple avute la locurile de munca anterioare, tot felul de calificari suplimentare care nu au de-a face cu jobul oferit si alte detalii care distribuie nejustificat atentia celui care realizeaza preselectia pentru interviu. CV-ul trebuie redactat, de preferat, pe o singura pagina, iar aici trebuie sa reiasa clar calificarile, educatia si obiectivele tintite precis pe jobul scos la concurs. Desigur ca alte detalii de interes pot fi enumerate pe o a doua pagina, dar esentialul trebuie reliefat clar de la bun inceput pentru a atrage atentia angajatorului.

2. Multi angajatori nu apreciaza o anume lipsa de respect sau o anume blazare de tip profesional pe care o pot transmite CV-urile sablon. De regula, aplicantii care folosesc un astfel de sablon sunt cam comozi de felul lor, lucru valabil nu doar in ce priveste redactarea documentelor pentru interviul profesional, si transmit dezinteres prin aceasta simpla alegere a unui model standard de CV. CV-ul trebuie sa poarte marca personalitatii aplicantului, poate fi redactat cronologic sau functional, la alegere, si trebuie sa degajeze prospetime creativa, originalitate si pasiune, atragand astfel atentia angajatorului.

3. De fiecare data cand aplicam pentru un job, este esential sa ne documentam temeinic asupra companiei care ofera acest job, a sarcinilor pe care le presupune locul de munca ofertat si a beneficiilor care pot veni odata cu angajarea. In acest mod, vom putea particulariza CV-ul pentru a se plia perfect pe jobul-tinta, dar daca trimitem acelasi CV la zeci de alte companii, cu siguranta ca vom gresi si sansele sa nu fim deloc bagati in seama sunt mari.

4. Nu neaparat o greaseala de redactare ci mai degraba o copilarie este si obiceiul unor aplicanti de a utiliza multe fonturi, marimi ale acestora si tot felul de artificii de tehnoredactare pentru a intocmi un CV asa-zis "trasnet". Angajatorii insa nu vor ramane cu gura cascata ci vor zambi poate usor si vor trece imediat la analiza altor CV-uri, ceva mai bine redactate. CV-ul trebuie deci redactat cat mai simplu, clar si tintit pe jobul ofertat.

5. Unele date strecurate neglijent in CV precum si o exprimare scrisa prea lejera vor faca dovada unei prezente profesionale superficiale si pot determina angajatorul sa elimine din start un aplicant doar bazandu-se pe acest considerente. Adresa de email, de exemplu, trebuie sa sune profesional si nu amical, fiind de preferat o adresa care include numele aplicantului si nu porecle sau supranume ale acestuia. De asemenea redactarea neglijenta a obiectivelor profesionale sau absenta acestor obiective pot scadea simtitor sansele aplicantului.

Inertia de tip profesional nu are ce cauta nici in redactarea documentelor pentru interviul profesional si nici nu trebuie sa faca parte din mentalitatea celor care se afla in cautarea unui loc de munca. Chiar daca va fi vorba doar despre o masca si nu o stare de lucruri reala tot e mai bine sa se ofere imaginea profesionistului plin de pasiune in tot ceea ce face decat indicii ascunse, involuntare ale versatilismului profesional, care anunta o persoana obisnuita sa schimbe des locurile de munca. Angajatorul este atent la aceste detalii, dar uneori mai poate fi si "pacalit" gratie unor documente bine intocmite si unei prezentari profesionale impecabile.