Unul dintre pacatele arheologiei moderne a fost dintotdeauna tulburarea pacii anumitor spatii, sacre prin caracterul lor funerar, si aceasta este si situatia orasului antic Pompeii, ingropat in lava vulcanica pentru aproape doua milenii si exploatat la maximum de catre echipe succesive de arheologi care au reusit pana la urma nimic altceva decat sa produca o degradare accelerata a tuturor vestigiilor si corpurilor carbonizate extrase din cenusa Vezuviului.

Anul trecut, una din mandriile locului, "Casa Gladiatorilor", s-a prabusit complet din cauza lipsei de profesionalism a arheologilor, iar marele public nici macar nu a avut sansa de a vizita vreodata acest monument deoarece prezenta turistilor "ar fi putut contribui la degradarea sa". Acest lucru s-a intamplat oricum, dar nu din cauza oamenilor ci a infiltratiilor puternice de apa care au distrus cu incetul intregul edificiu vechi de 2000 de ani.

Alaturi de Casa Gladiatorilor, multe alte locatii de interes din Pompeii sunt supuse eroziunii si degradarii pe zi ce trece astfel incat in curand ne asteptam ca acest important obiectiv turistic sa fie definitiv inchis publicului larg, ramanand ca arheologii sa ii dea si lovitura de gratie cu vreo solutie "inteligenta" care sa incheie o scurta perioada de glorie care a permis multor asa-zis savanti sa se impauneze cu ce au mai aflat ei despre romani, dar fara a veni si cu idei bune menite sa conserve acest tezaur al patrimoniului mondial.

Peste 2,5 milioane de turisti viziteaza an de an orasul Pompeii, o atractie de frunte din Italia, dar si un sit arheologic exploatat fara mila de generatii succesive de oameni de stiinta din intreaga lume. In prezent s-a estimat ca ar fi nevoie de aproximativ 350 de milioane de dolari pentru a se demara un program eficient de restaurare a intregii zone afectate, dar chiar si asa este posibil ca banii doar sa prelungeasca un deznodamant asteptat si nu sa opreasca inevitabilul.

Pompeii nu este singurul oras de patrimoniu aflat intr-o asemenea situatie critica, existand multe alte locatii de prim rang pe harta turistica a lumii fie neglijate, fie trecand printr-o acuta lipsa de fonduri si care cu siguranta nu vor mai putea fi vizitate de catre nepotii nostri deoarece vor inceta sa existe ca atare, coborandu-se definitiv intr-o stare de ruina de care vinovati in primul rand se fac arheologii, incapabili sa tina si dansii pasul cu progresul tehnologic si sa isi aduca la zi metodele de lucru ramase mult in urma.

Este o mare pierdere pentru noi toti si de aceea poate ar fi bine sa inceteze temporar aceasta moda a dezgroparii "mormintelor" pana ce sunt puse la punct metode mai avansate de cercetare si prezervare a viitoarelor situri arheologice, poate mai norocoase sa treaca in mostenirea noilor generatii fara riscul de a disparea peste noapte asa cum este, din pacate, cazul orasului antic Pompeii, condamnat parca sa isi repete trista sa istorie la nesfarsit.