Stramosii nostri resimteau unele simptome analoge, dar stresul a fost botezat
astfel abia in anii ‘50. Un stres „fericit” sau unul „negativ”(dar usor) sunt salutare. Primul, pentru ca
ne poate ajuta sa „mutam muntii din loc”, al doilea, pentru ca serveste drept motor al actiunilor.

Din pacate, stresul „rau” – adevarata maladie a secolului – chiar face rau. Este cauzat de multiplele solicitari la care este supus organismul: zgomotul, poluarea, conflictele relationale... Atata vreme cat corpul este capabil sa reziste la aceste agresiuni, cat isi pastreaza capacitatea de a se adapta, totul merge bine. Dar cand survine un „preaplin” de stres, imposibil de controlat (surmenaj cronic, emotii intense si frustrari in serie), organismul incepe sa se „ambaleze”. Atunci se deschide larg poarta catre problemele de sanatate.

ORGANISMUL INREGISTREAZA TOATE TENSIUNILE NERVOASE
Cum se ajunge la asa ceva? Tensiunea nervoasa este, la inceput, rezultatul unui conflict interior care nu a fost rezolvat. Ea releva anumite „ciocniri” intre elanul care impinge la actiune si o forta contrara, paralizanta. Nu are importanta daca procesul este fizic sau mental, pentru ca reactiile nervoase sunt aproape identice. De fiecare data cand semnalele de stres sunt comunicate catre creier, sistemul nervos pregateste corpul pentru a reactiona, fie pentru lupta, fie pentru fuga.

Stresul este daunator in doua feluri. Poate fi violent si subit: soc afectiv, pierderea serviciului, a sprijinului financiar... Dar se poate manifesta si ca „mini-stres” repetat: zgomote, climat tensionat la serviciu sau acasa. Tensunea nervoasa care decurge din aceste situatii poate declansa adevarate tulburari fizice si nervoase, printre care se numara si cresterea in greutate.

Doi hormoni, adrenalina si noradrenalina – programata pentru a furniza o adaptare fizica imediata, ca raspuns la agresiune – sunt descarcati in sange. In felul acesta, muschii se contracta, tensiunea arteriala creste si corpul este pregatit sa atace sau sa bata in retragere. Atunci vine contra-ordinul, lansat de educatia noastra care ne indeamna sa fim civilizati si de ratiune, care ne da recomandari de genul „Opreste-te! Aceasta decizie nu este buna, e dictata de prea multa emotivitate si agresivitate, este riscanta si egoista.” Iar rezultatul este cunoscut: energia
acumulata nu gaseste nicio supapa si tensiunea nervoasa se instaleaza.

FIECARE CU NIVELUL SAU DE STRES
Multi indivizi nici macar nu realizeaza ca se afla intr-o stare de tensiune neuro-musculara. Totusi, aceasta „congestie” de curenti nervosi poate antrena dureri de cap, oboseala, insomnie, ameteli si o inertie generala, tradusa printr-o totala lipsa de chef. Daca ne facem timp sa ne observam cu mai multa atentie, putem constientiza faptul ca, in astfel de momente, ne strangem pumnii, mainile ne transpira sau batem, nervosi, din picior. Aceste reactii, pot, doar ele insele, sa agraveze anxietatea, modificand chimia sangelui.

Se poate vorbi despre un adevarat cerc vicios. Nivelurile de stres sunt foarte personale. Oamenii sunt capabili
sa suporte un anumit nivel de stres, inainte sa le fie alertat creierul si sa provoace modificari ale sistemului hormonal. Limita de rezistenta la stres este un barometru personal al reactiilor in fata mediului. Stresul este, intotdeauna, datorat unui stimul. Pentru unele dintre clientele dumneavoastra, viata de zi cu zi este atat de plina de stimuli incat reactiile lor excesive in fata celui mai mic eveniment le transforma viata intr-o permanenta incercare. Pentru ele, chiar si stimulii cei mai benigni pot deveni un motiv de stres, acea „picatura care umple paharul”. In acest
caz, problemele de sanatate nu intarzie sa apara. Indecizia si reactiile negative sunt, si ele, factori de stres. Atunci cand nicio reactie pozitiva, fizica sau mentala, nu se maniesta, tensiunea se instaleaza si se acumuleaza. Indecizia are la origine anxietatea, culpabilitatea si frica. Negativismul se exprima prin lipsa increderii in propria persoana, in propriile emotii, in propria capacitate si judecata. Cand stresul pune stapanire pe organism, alte substante in locul hormonilor (adrenalina si noradrenalina) preiau stafeta pentru a favoriza anduranta si rezistenta organismului si pentru a-i permite acestuia sa faca fata situatiei. Aceste reactii naturale ale organismului par a fi concepute pentru a raspunde agresiunilor fizice. Cu toate acestea, numeroase situatii ale vietii cotidiene, precum conflictele relationale sau poluarea – sub orice forma -, nu necesita nicio etalare a sistemelor de aparare fizica. Si aceasta crestere a performantelor datorate hormonilor de stres este, asadar, cel mai adesea, inutila.

ARMELE DE LUPTA SI... DE FUGA
Asa cum am vazut, organismul este programat sa raspunda la stres prin lupta ori fuga. Dar, in majoritatea cazurilor, nici una, nici alta nu se produc. De unde si aceasta tendinta (foarte naturala!) de a ne defula in alt fel. Cunoasteti scenariul: ne supara ceva sau cineva si, pentru ca nu reactionam imediat, acumulam ciuda si nervi.

CELE CARE SLABESC SI CELE CARE SE INGRASA
Stresul le face pe cele mai multe dintre persoane sa se ingrase. Dar exista si persoane (putine) al caror apetit e taiat de cea mai mica grija, ele fiind incapabile sa manance ceva atata vreme cat au probleme, „hranindu-se”, in schimb, cu tigari si cafea. In principiu, alimentatia in exces din timpul perioadelor de stres ar trebui sa fie un proces normal daca ne gandim ca organismul consuma din plin energie pentru a face fata agresiunilor. Din pacate, printre alimentele preferate in astfel de situatii se numara si ciocolata – cel mai dulce drog – pentru ca ea contine cafeina, teobromina si anadamida, care provoaca o stare usor euforica. Conform unui studiu recent (NutriNews), 30% dintre femeile stresate (fata de doar 13% din barbatii aflati in astfel de situatii) sunt atinse de acest tip de bulimie compensatoare. Ce e de facut? Un aspect important al strategiei de control al stresului este acela de a defini in mod clar elementul stresant, pentru a-l putea elimina. Important este ca persoana in cauza sa nu se lase
dominata de stres, ci sa-l domine ea. Nu va ambalati, atunci cand survine stresul, respirati profund, incetinandu-va miscarile corpului. Analizati calm ce anume va framanta, pentru a va clarifica problemele si a va pune ordine in ganduri. Oferiti-va momente de relaxare, ca de exemplu: o conversatie cu o prietena, rasfoirea unei reviste, ascultarea unei piese muzicale frumoase etc. Faceti exercitii fizice - reprezinta cel mai bun antidot pentru stres, pentru ca inlatura tensiunile.
Intr-adevar, pentru ca nu putem „boxa” cu persoana care ne-a enervat, mergem mai repede, lovim mingea de tenis mai puternic, facem doua serii suplimentare de exercitii pentru abdomen... si, curios, ne simtim mai bine. Iar sportul, chiar daca, poate, nu slabeste, macar este mai „respectuos” cu silueta decat dulciurile.